Adverbul
De specificat în analiza gramaticală:
- felul după înţeles;
- felul după formă: simplu (acolo, acum, aici, încotro)/compus (parcă, cică)/locuţiune adverbială;
- gradul de comparaţie: pozitiv, comparativ de inferioritate, de egalitate, de superioritate, superlativ relativ de inferioritate, superlativ relativ de superioritate, superlativ absolut;
- f.s.; la nivelul frazei: element de relaţie subordonator.
Definiţie: Este partea de vorbire NEFLEXIBILĂ care arată caracteristica unei acţiuni, a unei stări, a unei însuşiri sau a unei împrejurări.
§ nu îşi schimbă forma în funcţie de CATEG. GRAM.
§ este lipsit de FLEXIUNE
Felul după înţeles:
- DE LOC: aici, acolo, aproape, departe, deasupra, înainte, înapoi, nicăieri, pretutindeni, sus, jos, aproape, departe; în faţă, de jur împrejur, peste tot, din loc în loc, la dreapta, de la stânga la dreapta.
Locuiesc aproape.; Vara e aproape.; E aproape sigur.
Nu mai locuieşte nimeni deasupra lor. (prepoziţie)
Nu mai locuieşte nimeni deasupra. (adverb)
S-a aşezat în faţa mea. (adj. pron. posesiv – Ac., precedat de loc. prep)
M-a lovit cu pumnul în faţă. (îmbinare liberă: subst. precedat de prep. în)
A parcat maşina chiar în faţă. (loc. adv. de loc)
- DE TIMP: azi, mâine, alaltăieri, altădată „odinioară”, astă-vară, azi-noapte, aseară, diseară/deseară, după-amiază, demult, nicicând, niciodată, târziu, devreme; când şi când, din când în când, de azi pe mâine, de dimineaţa până seara, din an în Paşti, la Paştile cailor.
- DE MOD: altfel, astfel, aşa, bine, rău, repede, încet; de-a dreptul, de-a dura, pe de rost, pe nedrept, pe nepusă masă, pe ocolite.
- CANTITATIVE: mult, puţin, destul, suficient, enorm, oricât, atât, aşa de, atât de, destul de; cât de cât, de multe ori; îngheţat bocnă, răcit cobză, frumoasă foc, singur cuc, adormit buştean, bătut măr.
- DE SCOP/DE CAUZĂ: de aceea, pentru aceea.
De aceea am venit, ca să te ajut. (loc. adv. de scop)
De aceea am venit, pentru că m-ai chemat. (loc. adv. de cauză)
- CONCESIVE: totuşi; cu toate acestea.
Nu are studii superioare, cu toate acestea conduce un partid.
Cu tot (loc. prep.)
Cu toate că (loc. conj.)
- PRONOMINALE
§ DEMONSTRATIVE: aici, acolo, dincoace, dincolo, acum, atunci.
atunci, acolo: INTENSIFICATORI: Atunci când plouă, mă întristez.; Acolo unde mă duc eu, vii şi tu.
§ NEHOTĂRÂTE: oricare, oriunde, oricând, oricum, oricât, undeva, cândva, cumva; cine ştie unde, cine ştie cum.
§ NEGATIVE: niciunde, nicicând, nicicum, nicidecum, nicicât, niciodată, nicăieri.
§ INTEROGATIVE ŞI RELATIVE: unde, când, cum, cât, încotro.
SEMIADVERBELE (SENS ABSTRACT, FĂRĂ GRADE DE COMPARAŢIE, FĂRĂ F.S.): numai, doar, decât, chiar, tocmai, tot, cam, mai, şi, nu.
NU, DA: substituie o prop. negativă/afirmativă; funcţionează ca unităţi independente – au statut de enunţ neanalizabil.
ADVERBELE PREDICATIVE: poate, desigur, fireşte, bineînţeles, negreşit, pesemne;
cu siguranţă, fără doar şi poate, de bună seamă, fără îndoială.
F.S.: PRED. VERBAL: Poate că va merge./Poate să meargă. (verb)
Poate că va veni azi./E Probabil că va veni azi. (fals adv. pred. – f.s. N.P.)
Cuvantul ‘inmiit’ de mai jos are valaorea morfologica de adverb de mod? iar ‘cand’ de adverb de timp?
Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:
din ochii noştri se va-ntoarce înmiit![…]
Să fiu tânăr când afară-i soare.
Inmiit este NUMERAL MULTIPLICATIV, iar când este într-adevăr ADVERB DE TIMP.